Nevoia de finanţare pentru proiecte de reciclare, economie circulară sau alte investiţii care ţin de sustenabilitate a crescut în mod accelerat în ultimii trei ani, însă companiile trebuie să înţeleagă mai bine conceptul de ecodesign şi să îşi construiască produsele în jurul acestuia, după cum au explicat invitaţii emisiunii ZF Definim Viitorul Sustenabil, realizată în parteneriat cu ING Bank.
„În ultimii ani vedem o accelerare atât a nevoilor de finanţare pe acest domeniu şi ne putem mândri cu câteva finanţări. În 2022 am dat prima astfel de finanţare semnificativă către unul dintre clienţii noştri, grupul Promateris, lider pe piaţa de ambalaje biodegradabile şi compostabile, dar am continuat apoi cu mai mult de 11 milioane de euro acordate anul trecut pe zona de sustenabilitate“, a explicat Codin Negovan, head of sales network în cadrul diviziei de Business Banking a ING Bank România.
În prima parte a anului trecut, ING Bank România a acordat un credit de 8,5 milioane de euro grupului Promateris, astfel încât compania să poată creşte capacităţile de producţie pentru ambalaje biodegradabile şi compostabile.
„Nouă ne place să credem că suntem foarte agili şi că răspundem destul de rapid la ceea ce vedem pe piaţă, dar cred că este important pentru toţi cei care urmăresc această emisiune să înţeleagă că nu există un ambalaj magic, practic ambalajul este sustenabil sau nu în funcţie de sistemul din care face parte, în funcţie de modalitatea prin care ajunge să fie reutilizat, reciclat, compostat“, a subliniat Tudor Georgescu, CEO al Promateris.
El atrage atenţia că dincolo de ceea ce putem produce în România este important să ne uităm şi spre modul în care construim aceste produse, iar paradigma de la care pornim trebuie să fie cea a ecodesignului.
„Pe scurt, ecodesignul înseamnă proiectarea unui produs astfel încât acesta să poată fi cu uşurinţă reutilizat, reparat sau reciclat. Atunci când ne gândim la un ambalaj sau la orice tip de produs electronic, spre exemplu, trebuie să luăm în considerare că are o durată de viaţă limitată, pe care încercăm să o prelungim“, a explicat Alexandru Laibăr, directorul executiv al Coaliţiei pentru Economia Circulară.
Laibăr a oferit în emisiune exemplul unei producător olandez de telefoane mobile, care construieşte produse modulare, astfel încât fiecare client poate înlocui cu uşurinţă componenta telefonului care nu mai funcţionează, pentru a-i prelungi acestuia durata de viaţă.
„Observăm din ce în ce mai mult că inclusiv companiile din România adoptă metode de ecodesign, în primul rând datorită tranziţiei europene de la economia liniară la economia circulară, şi probabil pentru că doresc să rămână competitive în piaţa în care activează. Nu există limitări în ceea ce priveşte ecodesignul, până la urmă este vorba despre cercetare şi dezvoltare, la care noi românii obişnuiam să fim foarte buni“, a adăugat el.
Dintr-o perspectivă a finanţatorului, Codin Negovan spune că majoritatea companiilor din piaţa locală sunt încă la început de drum, dar că mediul antreprenorial poate împrumuta know-how de la companiile mari care au pornit deja pe acest drum.
„Pe partea de design ecologic al produselor majoritatea companiilor sunt la început de drum şi aici băncile şi companiile mari care au trecut deja prin acest process pot contribui cu informaţie şi cu a învăţa antreprenorii să se uite la acest design de produs de la început, având eco în minte“, a declarat Negovan.